Eccu ,un novu ghjurnale hè esciutu,si chjama A NAZIONE. Pudete leghje u numaru unu quì :
www.anazione.com ( in corsu ,francese è in inglese),O cumpratelu pè solu 2 euri.
Sopra truverete u cap'articulu: scrittu da Ghjuvan'Guidu Talamoni.
Tutti Paolisti ?
U primu numaru di a nova seria di A Nazione esce in issu mese di ferraghju 2007, quellu di a cummemurazione di a morte di Pasquale Paoli. Ùn pudia micca, u nostru giurnale, passà accantu à issu anniversariu. Soprattuttu chì, dipoi qualchì mese, si sentenu certi sprupositi ! À sente unu, u babbu sarebbe statu una spezia di Gandhi, o di Martin Luther King - persunaggi famosi ma assai luntani da u Babbu di a Patria. À sente l’altru, a cagione di a so gloria sarebbe d’esse statu u primu Presidente di u Cunsigliu Generale ! Ci hè da ride ! O da pienghje. Povaru Paoli ! Quelli chì s’eranu scurdati di u so nome è di a so casata, dipoi dui cent’anni, pretendenu avà scrive a so storia è lampanu, incù u fervore di i novi cunvertiti, tunellate di fiori nantu à a so tomba !
Senza parlà di quelli chì anu sempre cuntestatu l’impurtenza di a so opera ! Cum’è Francis Pomponi, chì presentava l’interessu di i babbi fundadori americani per issa opera cum’è una fola inventata da i naziunalisti. Eppuru, ancu i storichi francesi a dicenu.
Denis Lacorne, circadore à u CNRS è specialistu di i Stati Uniti, scrive nantu à a giuventù di Alexander Hamilton : « S’identificheghja tandu à u novu Licurgu tantu ammiratu da l’Auropa di i Lumi : u generale Paoli, “ babbu di a patria corsa ”, eroe di a guerra d’indipendenza di i Corsi contru à i Genuvesi è fundadore di u “ guvernu di a nazione corsa ”. U so regimente serà chjamatu u regimente “ di i Corsi ” »1. Qualchì ghjornu fà, u Consule generale di i Stati Uniti in Francia dicia ellu stessu chì a dichjarazione d’indipendenza di u so paese era stata influenzata da a Custituzione paolina2. Allora, Pomponi è i so amichi, lascemu li dì.
È tantu megliu sè unipochi diventenu avà più paolisti chè i paolisti. U babbu di a patria appartene à tutti i nostri cumpatriotti, ancu à quelli chì ùn lu meritanu.
Possi issu anniversariu aiutà i Corsi à truvà a strada di l’unione, chì cum’è l’hà scrittu u Generale : « Sè no simu d’accunsentu, stretti è uniti, tuttu otteneremu »3.
Ghjuvan Guidu Talamoni
1.L’invention de la république, le modèle américain, Centre d’études et de recherches internationales (CERI), Paris, Hachette,1991, p. 91.
2. Corse-Matin, l’8 di ferraghju 2007.
3. Pascal Paoli, Correspondance, volume I, traduzzione d’Antone Maria Graziani, edizione Alain Piazzola, Istituto Storico Italiano per l’Età Moderna e Contemporanea, Aiacciu, 2003, p. 280.